Terapia prin plutire are beneficii dovedite atât pentru corpul cât și pentru mintea umană, așa cum s-a arătat deja prin mai multe studii dedicate. Astăzi aleg să vorbesc însă despre o singură zonă, și anume beneficiile terapiei prin plutire asupra creativității.
Terapia prin plutire a fost inițial utilizată în pregătirea sportivilor de performanță, deoarece, pe lângă refacerea mai rapidă a musculaturii după antrenamente sau accidentări, aceasta creștea și nivelul imageriei dirijate. Iar imageria dirijată are un rol important și în procesul creativ.
Cum ne ajută terapia prin plutire să fim mai creativi? În primul rând prin pregătirea unui mediu sigur, relaxant și totuși alert. Adică exact genul de mediu în care să îți lași imaginația la joacă. Terapia prin plutire este foarte mult legată de procesele cognitive, stimulate de privarea senzorială. Mai exact, terapia prin plutire activează undele cerebrale theta, specifice stării de somn sau meditație profundă. Aceste unde sunt adesea însoțite de gânduri clar formulate, de asocieri libere și de momente ”Aha!”.
În cadrul unui studiu realizat în 1992, principalul beneficiu pentru creativitate este creșterea stării de vitalitate generală. Astfel, s-a demonstrat că terapia prin plutire duce la scăderi semnificative ale stărilor de anxietate, oboseală, ostilitate, confuzie, tensiune și depresie. Adică exact a stărilor care, prelungite, duc la bine cunoscutele blocaje creative.
Dar e, totuși, un efect asemănător unei străzi cu dublu sens. Pe de-o parte, terapia prin plutire reduce aceste stări, crescând nivelul creativității. Pe de altă parte, însă, scăderea stărilor de anxietate, tensiune, oboseală și confuzie a avut un ritm mai alert în rândul persoanelor cu o creativitate ridicată care au participat la studiu, comparativ cu ritmul în care aceiași indici au scăzut în rândurile participanților necreativi.
Creșterea creativității poate fi, însă, corelată și cu starea de relaxare pe care o resimt cei ce aleg terapia prin plutire, și despre care spun că este mai intensă decât somnul. În același timp, privarea senzorială duce, poate paradoxal, la o creștere a acuității senzoriale care, pe fondul relaxării profunde despre care vorbeam, poate produce așa-numitele halucinații hipnotice. Adică relaxare și vise specifice somnului, dar fără somn.
Un alt studiu, realizat de Peter Suedfeld în 1987, menționează că participanții au raportat suspendarea gândirii critice, o mai mare deschidere, dificultăți în a gândi linear, urmând lanțuri de asocieri libere. Aceiași participanți au raportat și vise scurte și o stare de existență non-verbală, în care nu exista componenta verbală a experienței, fiind centrată în jurul unui mod perceptiv de a experimenta lucrurile.
Astfel, terapia prin plutire acționează nu direct asupra creativității, cât indirect, asupra elementelor care, atunci când sunt recurente, acționează ca inhibitori. Sesiunile de plutire practicate constant sunt, așadar, modalități prin care se acționează la rădăcina problemei, eliminând cauzele care duc la consecința vizibilă.
Acestea sunt cele mai importante lucruri pe care să le știi despre relația dintre terapia prin plutire și creativitate. Iar atunci când vei întâmpina un blocaj creativ, încearcă ceva nou pentru tine, cum ar fi o sesiune de plutire, și vezi chiar tu cum acționează pentru tine.